Au trecut mulți ani in care am tot explorat interiorul propriei ființe…Uneori într-un mod mai blând, alteori mai abrupt…
Mintea are însă mereu capacitatea de a te păcăli foarte ușor. Titlul acesta este o exclamație către propria-mi minte.
Mi-am dat seama ca tot așteptam un final al explorarării mele, cumva mă păcaleam că atunci cand voi ateriza ”safe” pe tărâmul armoniei și al păcii, voi începe în sfârșit să scriu. De fapt, pășești într-o spirală și mereu ți se deschide în față o nouă buclă. Descoperi permanent o altă fațetă a propriei Umbre, ai de integrat ceva nou, de vindecat ceva, de transformat, de acceptat și în acest timp să ții și cursul către luminiță.
De aceea, îi spun propriei minti STOP. O admir pentru spiritul inchizitor, pentru puterea de analiză si conexiune, însă i-am descoperit aceasta capcană din care evadez Acum și Aici.
VIAȚA este o călatorie și , rămânând în mrejele propriei minți, nu o mai poți gusta. Verbul ”a călători” este puternic atașat de mine. Profesia pe care mi-am ales-o când aveam 20 de ani era legată de domeniul turismului, mai precis cel hotelier, care mi s-a parut foarte conectat la plăcerea mea de ”a călători”. Am profesat, cu așa zis succes, 15 ani în diferite lanțuri hoteliere. Mi-am dat seama într-un final, că nu mă regăsesc printre oamenii pentru care lucram. Cei care-si conduc businessul din ego, cu dorința de control total, fără prea multă umanitate, empatie sau spirit de colaborare. Realizez că acest ”business world” corporatist se aseamană cu o caracatiță care te trage tacticos în adâncuri. Dar, face parte din ”peisajul” planetei noastre și depinde doar de noi cum ne raportăm la tentacule.
Dacă ți-ai programat o formă de trezire în aceasta existență (se pare că toți o trăim mai nou), se va produce negreșit un salt in conștiența ta, o creștere uneori bruscă a vibrației care te va aduce să simți sufocarea tentaculelor.
Realitatea pe care o percepi ca fiind a ta corespunde cu nivelul la care ființa ta vibrează. Știi deja că totul este energie, informatie și spirit (povestim poate și despre asta). Suntem cu toții ancorați la subconștientul colectiv, la mii și mii de ani de condiționări si domesticiri. Fiecare dintre noi manifestă mai multe arhetipuri formate de acest subconștient. Acesta este unul din adevarurile pe care le avem de acceptat și integrat.
Drumul spre orice schimbare este greu, anevoios și de la primul pas începi sa-ți întâlnești ”demonii” din Umbră. Printre primii care apar sunt ”îndoiala”, ”confuzia” și ”neîncrederea”. Toți aduc in mintea ta sute de întrebari și chiar scuze. Ce pot să fac în afară de jobul acesta confortabil? Cum m-aș putea descurca? Ce se întâmplă cu imaginea mea profesionala construită cu atât efort? Siguranța financiară? Facturile, școlile, vacanțele?
La acest prim pas este foarte probabil să dai înapoi, să-ți spui ca nu este așa grav și mai reziști. Mintea îți șoptește că tu poți fi ”altfel” și te poți dezvolta și crește ca OM chiar dacă stai 8-12 ore încorsetat in tentaculele corporației.
În mijlocul acestei frământări de a lua o decizie radicală, uneori (de cele mai multe ori) intervine VIAȚA. Ți se întâmplă ceva care îți produce o suferință. Un alt adevăr este că, pe această planetă, motorul principal al evoluției este în continuare suferința. Poate fi pe orice plan, in principiu acolo unde ai o lecție grea de învățat- relații, familie, sănătate, finanțe. Iar lecția este propoționala cu nivelul orgoliului tău, cu cât mai mare, cu atât mai grea…
Acum, urmează să folosești liberul arbitru care, din perspectiva mea, numai ”liber” nu e…dar asta este o altă poveste. Suntem totuși învățați de mici sa fugim de suferință, așa ca vom scoate la suprafață toate ”protecțiile” țesute cu grijă întrega viață. Dar degeaba. VIAȚA are mereu putere mai mare si cu cât te opui, cu atât doare mai tare.
Am întâlnit și oameni care în urma unei suferințe nu au învățat nimic. Au continuat traiul în zona lor de confort, ascunzând durerea, reprimând orice emoție si construind cu dibăcie ”protecții” mai mari. Dar te rog să observi și tu acești oameni. Ceea ce am văzut, este ca VIAȚA, dacă nu ai ințeles o lecție a suferinței din prima, îți serveste o alta, mai dificilă, poate poate te trezești.
Revenind la a spune STOP. Spirala în care alegi până la urmă să pășești, mai treaz și conștient decât înainte, te conduce mereu spre noi descoperiri, noi adevăruri, noi lecții. Cu toate astea, ”îndoiala” și ”confuzia” te însoțesc la tot pasul. Deci ce faci?
Recunosc că aceste două aspecte ale Umbrei sunt accentuate în ”profilul” meu. Cu siguranță ai citit sau ți s-a spus că răspunsurile le găsești în interiorul tău. Mă enerva maxim să aud asta pentru că nu reușeam să-mi ”găsesc” interiorul care să-mi dea aceste răspunsuri…O dădeam înainte cu mintea, analizam, întrebam, mă panicam…Chiar îmi spuneam că tot acumulez cunoaștere degeaba, căci părțile întunecate nu-mi dau deloc pace. Ieri însă mi s-a făcut lumină. Tot citind ceva, logic…dar se pare ca am citit cu inima. Mintea obosise. Și de data asta am înțeles pe loc.
Acceptarea vine din inimă, vine din IUBIRE. Accept ”îndoiala” și ”confuzia”, le îmbrățișez cu multă iubire, le strâng la piept pentru că sunt ale mele! Din această ”îmbrățișare” s-a născut primul meu articol de pe blog. Nu vă mai spun că am cumparat domeniul în aprilie 2017…Măcar am intuit că într-o bună zi voi pune mâna să scriu.
Mă simt mai puțin încorsetată și mai entuziasmată sa-mi continui călătoria. E straniu cum, Aici și Acum, nu mă deranjează că nu știu încotro mă va duce VIAȚA pentru că am încredere totală în Ea.
Ceea ce știu este că fiecare părticică din Umbră ascunde câte un dar. Ești pe un mare teren de ”joacă”, dar pentru a primi jucării cadou ai nevoie să-ți exersezi toleranța, acceptarea și în final iubirea pentru ”frații” tăi mai întunecați. Îmbrățișându-i cu compasiune îi integrezi în Lumina sufletului tău. Ei, cu recunoștință, scot de la spate o jucărioară.
Asa că dragă minte, I say STOP! si în acelasi timp START! Cu ajutorul inimii am primit două ”jucării” care mă vor însoți în călătoria mea interioară. Confuzia s-a transformat în pură imaginație, iar îndoiala, în dorința de a cerceta de acum înainte mai mult cu inima. Simt și o relaxare binevenită pentru a continua această călătorie.
Pe curând, cu drag.
Awakenig Mom sau A M